Europe 2020 reprezinta strategia UE de dezvoltare pentru urmatorul deceniu.
Intr-o lume aflata in continua schimbare, ne dorim ca UE sa devina o economie inteligenta, durabila si incluziva. Aceste trei prioritati care se consolideaza reciproc trebuie sa ajute UE si Statele Membre sa livreze un nivel inalt de angajare, productivitate si coeziune sociala.

Concret, Uniunea si-a stabilit cinci obiective ambitioase - angajare, inovatie, educatie, incluziune sociala si clima/energie – care sa fie atinse pana in 2020. Fiecare stat membru si-a adoptat propriile sale obiective nationale in fiecare din aceste domeniu. Actiunile concrete la nivel UE si national consolideaza strategia.

José Manuel Barroso Presedintele Comisiei Europene

Conform raportului competitiv oficial din 2013, Europa trebuie sa se concentreze pe dezvoltarea bazata pe invoatie, astfel:

Concentrare pe pietele viitorului. Performerii de top din UE se caracterizeaza prin deschidere si o buna cunoastere a sectoarelor de productie si servicii, de multe ori in combinatie cu o dinamica buna a firmei in privinta tehnologiilor transformatoare care abordeaza provocarile globale ale societatii. Confluenta tehnologiilor diferite, dar inrudite, este facilitata de Horizon 2020 si de strategiile inteligente de specializare. Integrarea viitoare a politicilor dintre C&I si politicile industriale va ajuta companiile inovatoare sa fructifice aceasta oportunitate, stimulate de grupurile inovative si de o cultura a exigentei clientilor care va ridica standardele si va orienta pietele.

Construim bazand-ne pe oameni. In economiile cu un grad mare de inovatie, oamenii sunt competenti, stimulati, emancipati si exigenti. Activitatea calificata, combinand cunostintele generale si specifice fiecarui sector, constituie motorul pentru un proces de fabricatie inovator si de calitate. Omul se afla in centrul antreprenoriatului si al inovatiei sociale. Organizatiile eficiente de cercetare publica cu finantare institutionala bazata pe perfornante furnizeaza personal cu o motivatie deosebita de a excela in educatie, cercetare si transfer de cunostinte. Politicile de cercetare si inovatie ce pregatesc viitorul ar trebui, deci, sa ia in considerare ideea de a se concentra puternic pe stimulentele de cercetare si pe inventatori in paralel cu acumularea de cunostinte.

Inovatia in solutii. Inovatia se bazeaza tot mai mult pe solutii comprehensive ce integreaza productia si serviciile. O mare parte a inovatiilor din domeniul serviciilor este legata de productie. Dezvoltarea serviciilor de inalta tehnologie si cunostinte intensive (de ex. obiecte conectate, administrarea datelor de mare volum, orase sau firme de constructii digitale care abordeaza provocari sociale din sanatate si mediu) reprezinta un factor cheie al competitivitatii internationale. Politicile de grup trebuie sa incurajeze acest gen de abordari integrate precum si parteneriatele dintre sectoarele public si privat, pe baza inovatiei din sectorul public.

Mentalitatea Pietei Unice. Desi circulatia cunostintelor in Europa este in crestere, statele membre cu o capacitate scazuta de absorbtie inca au acces la doar un numar redus de canale de diseminare a cunostintelor. Desfiintarea barierelor cum ar fi costurile ridicate ale patentelor si licentelor, asimetriile informationale, contracte incomplete si alte bariere ce blocheaza mobilitatea fortei calificate de munca ar stimula si mai mult circulatia cunostintelor si ar creste impactul economic. Stiinta si tehnologia pot fi aliniate mai bine cu nevoile industriei, atat la nivel national cat si european. Cresterea intensitatii si vitezei de circulatie a cunostintelor este, deci, un obiectiv cheie masurabil al politicilor C&I eficace.

Construirea de aliante si retele. Inovatia capata tot mai mult un caracter international. Capabilitatea de dezvoltare a unei tari este sporita prin aliantele de cunostinte. Utilizarea la capacitate maxima a Parteneriatelor Europene de Inovatie, a Initiativelor Tehnologice Comune si a altor Parteneriate Public-Privat sunt esentiale pentru inovatie. Cooperarea cu partenerii internationali este corelata in mod pozitiv cu calitatea cercetarii si mai exista o corelatie pozitiva intre participarea cu succes la FP si forta stiintifica. Progresul catre o Zona Europeana de Cercetare, imbunatatirea accesului transnational la infrastructura de cercetare si o ZEC sunt, deci, esentiale. Inovatia integrata/politicile industriale pentru modernizarea industriilor producatoare trebuie sa fie diferentiata pe sector si adaptata la globalizarea productiei prin concentrarea pe specializarea verticala din segmentele de productie si servicii din cadrului lantului global de valori.

 

« Înapoi